Cum să câştigi orice confruntare cu ajutorul ŞTIINŢEI? Experţii dezvăluie ce cuvinte trebuie utilizate pentru a-ţi convinge interlocutorul

Există o serie de tehnici pe care le poţi utiliza pentru a convinge orice persoană din lista ta de prieteni, de pe Facebook sau Twitter, care te atrage într-o discuţie aprinsă.

După studierea mesajelor expediate în mediul online timp de 2 ani, cercetătorii au descoperit care cuvinte sunt cele mai eficiente pentru a câştiga o confruntare verbală sau textuală.

• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”
• Record de turiști în Japonia! Cât au cheltuit cei 3,31 milioane de vizitatori?

Cercetarea a fost efectuată de către Lillian Lee şi doctoranzii săi de la Universitatea Cornell din New York, SUA.

Ei au analizat mesajele de pe forumul ChangeMyView, un site în care utilizatorii pot invita alţi utilizatori să conteste punctul lor de vedere şi să prezinte opinii alternative. Oamenii postează declaraţii şi întrebări şi pot să invite alţi oameni să comenteze.

Dacă un utilizator reuşeşte cu succes să convingă prima persoană care a comentat ( Original Poste – OP) spre un alt punct de vedere, OP premiază utilizatorul.

Din această analiză, cercetatorii au descoperit că explicaţiile detaliate relevă o serie de tendinţe. De obicei, prima persoană care răspunde are o şansă mai mare de a convinge utilizatorul principal să-şi schimbe opinia, ceea ce înseamnă că sincronizarea este cheia.

Acest lucru nu înseamnă că oamenii care postează puncte de vedere alternative, mai târziu, nu sunt luaţi în considerare, aceasta înseamnă doar că ei nu deţin aceeaşi greutate ca prima postare.

De asemenea, studiul sugerează că trebuie utilizat un limbaj „calm” pentru a face un punct mai eficient. Înjurând sau folosind termeni agresivi nu vei avea acelaşi impact. Exemple de cuvinte „calme” le includ pe cele ”moi” cum ar fi: „bibliotecar” şi „plictisitor”; iar cele dure sau „ascuţite” sunt cele precum:  „terorism” şi „erecţie”.

Profesorul Lee a declarat că „excitarea surprinde intensitatea unei emoţii”, astfel folosind cuvinte mai puţin sugestive ajungi la un rezultat mai bun.

Ea a explicat în mod specific că argumentele cele mai convingătoare sunt „mai puţin fericite” şi emoţionale.

De asemenea, studiul a analizat şi din punct de vedere „concret” şi ” dominant”. Concret reflectă gradul în care un cuvânt este mai perceptibil sau tangibil, spre deosebire de cuvintele abstracte care denotă idei şi concepte. Dominanţa măsoară gradul de control exprimat printr-un cuvânt.

Cuvintele fără dominanţă pot sugera vulnerabilitate şi slăbiciune, cum ar fi „demenţă” şi „cutremur”, în timp ce cuvintele de mare de dominanţă evocă putere şi succes, inclusiv „realizare” şi „zâmbet”.

Răspunsurile lungi, în general, au avut tendinţa de a fi considerate mai convingătoare şi au avut mai mult succes. Pe de altă parte, folosirea numerelor, statisticilor şi exemplelor îi convinge mai mult pe oameni.

Pentru a sublinia acest lucru, comentatorii ar trebui să scrie în mod specific „de exemplu” sau „adică” înainte de a prezenta aceste argumente pentru a consolida puterea de convingere a acestora.

Citatele şi ghilimelele au un rol mai mic în încercarea de a convinge pe cineva, dar conectarea la exemple şi surse externe au un rol mai important.

Profesorul Lee a sugerat evitarea utilizării pronumelui personale precum „Eu”, mai util pentru a convinge pe cineva sunt „noi” şi ”a noastră”.

Deşi aceste tehnici sunt deosebit de eficiente pe internet, acestea pot fi, de asemenea, atât de utile şi în conversaţiile din lumea reală.

„Să schimbi opinia cuiva este fără îndoială una dintre cele mai importante provocări ale interacţiunii sociale. Noi am descoperit că argumente convingătoare sunt caracterizate de modele interesante ale interacţiunii dinamice. De asemenea, comparând contraargumentele similare cu aceeaşi opinie, se arată că factorii de limbă au un rol esenţial”,  a declarat Lillian Lee. 

Sursa: Mail Online

Vă recomandăm şi aceste articole:

S-a demonstrat ştiinţific: fenomenul feţei ”SFIDĂTOARE” este real. Cine pot fi potenţialii ”purtători”? FOTO+VIDEO